calatoresc in jurul meu !: 2009

evolutie fara revolutie!

...Fie ca functionam ca un grup sau ca si persoana singulara cu totii suntem supusi involuntar sau nu, unei evolutii. Dar de ce sa asteptam sa evoluam? De ce sa nu ne dorim noi sa facem asta? Analizand aceasta situatie, imi permit totusi sa definesc ca si "evolutie" amestecul dintre..."constiinta","vointa" si "actiune". Sa le luam pe rand! Ce este constiinta? Daca am lua definitia mai academica am defini constiinta ca sentiment pe care omul îl are asupra moralității acțiunilor sale. Mai bine zis si pe intelesul tuturor, constiinta ar putea fi foarte bine definita si ca: "latura a omuli care il impiedica sa faca lucruri rele sau distructive atat pentru el cat si pentru societate". Bun! Ce este vointa? Capacitate de a concentra eforturile spre realizarea unui anumit scop. Si cu asta am spus tot, despre vointa! Din pacate aceasta vointa de una singura, nu prea ne ajuta in realizarea evolutiei. Daca am amesteca constiinta cu vointa ar rezulta in termeni liberi "dorinta de a face lucruri". De la dorinta de a face lucruri la evolutie nu mai este decat un pas, si anume "actiunea". Nu este de ajuns doar sa vrei, trebuie sa si faci! Daca as putea sa fac un rezumat la ce am scris mai sus ar suna cam asa:

“Evoluţia omului este evoluţia constiintei sale, şi “conştiinţa” nu poate evolua inconştient. Evolutia omului este evoluţia voinţei sale, şi ”voinţa” nu poate evolua involuntar. Evoluţia omului este evoluţia puterii sale de acţiune, şi “acţiunea” nu poate fi rezultatul a ceea ce se întamplă.”

si am putut....

---

cand visele devin realitate?

(... pasim cu pasi poate prea repezi prin viata asta, uitam de noi... uitam de lumea din jurul nostru, dar mai ales uitam de lumea din sufletul nostru, uitam de lumea ce am construit-o cu mii de sperante, cu mii de vise si mai ales cu miliarde de dorinte...ce urmeaza acum? nu stiu! dar totul are un sfarsit...adio lume imaginara, bun venit realitate....)

SPIKE - REALITATE
Asculta mai multe audio Muzica

---

turul III

(... Nu am putut sa ma abtin si sa nu scriu si despre asta. Sunt atat de oripilat de tot ce se intampla incat imi vine sa emigrez oricunde, sa ma duc dracu numai sa nu mai stau aici. Poate tu ai vrut sa alegi schimbarea, alti au vrut continuitatea; dar tristul adevar este ca nimeni nu a ales nimic. Au ales altii pentru noi! Manipularea din ce in ce mai agresiva a reusit sa dea de inteles oamenilor ca "azi" mai mult ca nicodata, SCHIMBAREA tine doar de ei! Bullshit! O sa vorbesc doar in numele meu si va zic ca sunt absolut scarbit de ce se intampla. Avand de ales intre "doua rele" m-am gandit sa-mi exercit dreptul de cetatean al acestui stat si sa merg la vot... si chiar asta am si facut. Concentrat pe ideea ca "de maine" va fi un pic mai bine, am asteptat frumos in fata televizorului rezultatele finale ale alegerilor, cand... STUPOARE! Avem doi presedinti ai "eternei si mereu fascinantei" ROMANIE! Fiecare candidat se declara castigator. Cu gura pana la urechi si cu niste discursuri care mai de care mai penale, noii presedinti ai Romaniei incercau sa convinga oamenii ca au ales bine. Oamenii au ales bine? Oamenii?!? Si asta a fost doar inceputul, nu intru in detalii ca stiti si voi ce s-a intamplat de fapt cand duminica seara era castigator Mircea Geoana si a doua zi Traian Basescu. (PSD - Presedinte in Seara de Duminica / PDL - Presedinte in Dimineata de Luni). Un lucru este cert, acum la aproape o saptamana de la terminarea alegerilor: in politica din Romania este un haos total. Acuzatii peste acuzatii, certuri peste certuri, contestatii peste contestatii.... pentru ce? Doar ca sa demonstrezi ca celalalt a furat mai mult ca tine?? Felicitari domnilor! Ati reusit inca odata sa demonstrati oamenilor ca batalia pentru ciolan este mult mai importanta decat siguranta, prosperitatea si stabilitatea acestei tari, ati reusit inca odata sa ne faceti de ras in fata celorlalte tari ale lumii. Ati reusit inca odata sa demonstrati ca sunteti mai puternici decat dorinta oamenilor de a avea o Romanie mai buna. Astept cu un real dezgust rezultatul acestor actiuni mizerabile ce se intampla in politica romaneasca, batjocura la care suntem supusi. RUSINE! RUSINE DOMNILOR! ...)

---

PROTEST!

(... cat de mult ai putea sa te sacrifici pentru o schimbare? Ai putea renunta obiceiurile tale, ai putea face compromisuri, ai putea renunta la tot ce ai? Cat de departe ai merge? In fiecare zi suntem supusi tentatiilor, in fiecare zi devenim tot mai dependenti de ce se intampla in jurul nostru. Telefon, calculator, masina si multe altele. Ai putea spune ca sunt un rau necesar, dar si eu as putea sa te intreb in acelasi timp, cum de altii inaintea noastra au rezistat si fara? Am ajuns sa petrecem mai mult timp cu masinariile decat cu oamenii sau cu natura. Avem impresia ca prin tehnologie avem toata lumea aproape, cand de fapt suntem tot mai singuri si mai deprimati. De parca nu eram deja satuii de dependenta de substante, am ajuns acum sa depindem si de tehnologie! Singuri in spatele unui monitor care in catziva ani o sa iti distruga ochii si sanatatea, singuri in spatele unui telefon care iti aduce pe zi ce trece tot mai multe vesti proaste, singuri in spatele unor masinarii care desi se pretind tot mai sigure...reusesc sa ne rapeasca dintre noi persoanele dragi. Nu militez anti-tehnologie, sa se inteleaga clar, doar ca atat eu, cat si multi dintre voi care citesc aceasta postare am ajuns sa fim dependenti. Nu trebuie sa recunosti, nici nu iti cer asta, numai ca stai te rog o secunda jos si gandeste-te. ORICE CONSUMUL EXCESIV ...CREEAZA DEPENDENTA! De ce lumea acuza dependenta? Lumea fuge de dependenta; fuge de dependenta de alcool, fuge de dependenta de droguri, fuge de orice alta dependenta ... mai putin de asta. Ce se intampla cu dependenta de tehnologie? Raspunsul este acelasi; ca in cazul oricarei consumari excesive... IN FINAL TE VA DISTRUGE! Auzi mereu: "...imi pun bani deoparte sa imi cumpar un telefon nou", "imi pun bani deoparte sa imi cumpar componente mai noi la calculator", "imi pun bani deoparte sa imi schimb masina sa imi iau una mai noua si mai puternica" . Nu stiu daca reusesc sa ma fac inteles, dar consider ca a venit vremea sa facem o schimbare. Cum ziceam si in postarea anterioara, trebuie sa privim si altfel, trebuie sa ne dam seama ca pentru a ajunge la un anumit lucru sau pentru a ajunge intr-o anumita situatie, sunt mai multe moduri. Nu trebuie sa ne complacem intr-o lume in care ni-se "baga pe gat" tehnologie si ni-se intipareste in creier ca nu putem reusi fara. Daca nu ti-ai dat seama pana acum exact asta se intampla in jurul nostru, in intreaga lume! S-a trecut de la evolutie pentru binele umanitatii la prostire si indobitocire in masa, populatia trebuie tinuta sub control iar tehnologia este cea mai buna metoda. Am trecut de la "a folosi tehnologia" la a "fi folositi de catre tehnologie".... Adevarul este ca putem fi mai creativi si ne putem stimula mult mai mult creierul si fara a depinde de ea. Tinerii din ziua de azi se pare ca nu mai stiu altceva decat sa se refugieze de lumea din jurul lor in tehnologie, isi creeaza o lume proprie si se indeparteaza tot mai mult de lumea reala. Si te intrebi inca de ce esti singur? Nu este general valabila descrierea de mai sus, insa sunt din ce in ce tot mai putini cei care fac diferenta iar in curand nu cred ca o sa mai existe nimeni. O sa ajungem traim din ce in ce mai putin, iar intr-un viitor care se apropie cu repeziciune "o sa ajungem sa ne nastem morti!" atat fizic cat si psihic...")

"Vom amplifica asa zisa “Societate a Distractiilor si Placerilor Instinctuale” care va dirija generatiile tinere in directia dorita de noi. Ne vom folosi de aparitia si dezvoltarea tehnologiei audio-video precum si de jocurile de calculator pentru a perverti tineretul. Satisfacerea instantanee a tuturor instinctelor primare este ideala pentu a face oamenii slabi si manipulabili. O persoana cazuta in robia simturilor nu are idealuri nici tarie de caracter. Este “Individualista” si “Independenta” prin natura sa si reprezinta tipologia ideala pentru formarea omului viitorului. Tot acest “vid interior” al tinerilor si adolescentilor va fi umplut cu o stiinta falsa si virtuala. Vom initia generatiile urmatoare in universul computerelor. In acest scop ne vom servi foarte bine de sistemele de educatie. Vom ajunge in final la un sclav in slujba altui sclav si toti vor fi controlati de noi" (Protocoalele de la Toronto / sursa: www.descopera.ro)

---

Ce ar fi sa inversam ordinea?

(... am judecat fara sa ma uit la mine, mereu am facut asa. Am zbierat, m-am enervat, am urat si am iubit din ce in ce mai superficial, tocmai pentru ca nu ma cunosteam indeajuns de bine pe mine. Emiteam pretentii la cei din jurul meu, le reprosam ca incearca sa ma conduca dar nu observam niciodata ca doar incerca sa ma ajute sau poate doar sa ma ghideze printre propriile ganduri, pentru ca de cealalta parte a oglinzii nu era nimeni. Am desoperit ca sunt instabil emotional, am descoperit ca sunt vulnerabil si am mai desoperit ca sunt al dracului de neimpacat cu propria persoana. Cum este posibil ca, desi trece timpul, totusi un om sa ramana cu toate ranile deschise? Ma simt de parca as merge pe un teren parjolit de focul nemultumirilor mele, un foc care a avut grija sa nu lase nimic in urma. Am reusit ca de fiecare data cand cineva incerca sa planteze o floare in acel teren sa am grija sa dispara si el.... si floarea. Ce este in mintea dar mai ales in sufletul meu? Imi permit sa citez din blogul unei prietene: "Sufletul are o rezonanta in viata noastra; punem suflet in aproape absolut ce facem; punem suflet cand vrem sa facem bine, punem suflet cand se prepara mancarea, punem suflet cand citim, punem suflet intr-o relatie de prietenie, punem suflet in absolut tot. Uneori cunoastem intai privirea, dupa aceea trupul, urmat de minte si suflet. Ce ar fi sa inversam ordinea??(http://sunetultacerii.wordpress.com)". Acum stiu! Sufletul imi este intunecat de propria minte. Atunci cand mintea incepe sa creeze incertitudini, dubii, nemultumiri, ura, egoism, frica, agonie sufletul cedeaza, simte ca nu mai poate face nimic. Ce ar fi sa inversam ordinea? Pot incepe prin a face tot posibilul sa imi cunosc mai intai sufletul si pe urma celelalte lucruri, sa cunosc mai intaii sufletele celor de langa mine si pe urma sa vad mai departe. O sa las mintea pe locul doi si o sa caut in sufletul meu si al vostru, cei care sunteti langa mine acele momente care au contat cu adevarat pentru mine si pentru voi si care ne-au marcat, in tot ceea ce putem defini acum, ca fiind "viata". Omul care merge ignorand sufletul este asemeni unui orb care rataceste prin intuneric purtand cu el o torta stinsa. Corpul este muritor insa sufletul ramane pe veci, imi acord mie si iti acord si tie cel care esti in aceeasi situatie ca si mie o sansa sa mai putem face ceva, sa plantam pe acel camp parjolit de nemultumirile noastre o floare... CE ZICI? INVERSAM ORDINEA? ....)

---

Un alt final (part3)

....statea cu capul pe perna si cu ochii inchisi, tresarea usor, la orice mic zgomot dar intr-un final reusi sa adoarma. Adormi cu gandul ca atunci cand se va trezi totul va fi bine, ca el se va intoarce spunandu-i ca ii pare rau, ca a gresit si ca o iubeste. Avea atata nevoie sa auda asta. Mai ales acum! Cu trecerea timpului, incet de pe chipul ei se risipi orice urma de agitatie si de ingrijorare pe care o avusese pana atunci.

"Sus de pe acoperisul blocului in care locuia, putea sa vada tot in jurul ei; blocuri, oameni, masini, putea sa vada si sa simta toata agitatia orasului. Era acolo unde mai fusese de atatea ori si pentru o clipa se gandi sa isi tina respiratia, vroia sa testeze un gand care ii trecuse de atatea ori prin minte. Vroia sa stie ca daca ea se opreste din respirat, oare se va opri si totul in jurul ei? Desi deloc surprinsa de rezultatul testului ei, usor dezamagita se aseza pe marginea blocului cu picioarele in afara. Se gandea la ce a facut si la ce putea inca sa mai faca, se gandea la ce a iubit si putea inca sa mai iubesca, se gandea la cat a suferit si cat o sa mai sufere de acum incolo. Balanta era destul de echilibrata si asta o enerva la culme. Vantul ii adia usor prin parul care ii cadea peste umeri, era un vant rece care din cand in cand o mai facea sa isi aduca aminte ce inseamna caldura. Asta o facu sa tresara, exact acest lucru ii lipsise atat de mult, caldura, si parca niciodata nu gasise cuvantul potrivit sa descrie ceea ce ii lipsea; stia ca este in cautarea unui lucru dar nu reusise niciodata sa il defineasca. Zambi usor si isi aprinse o tigara. Tragea intodeauna dupa ea o carte, un pachet de tigari si un aparat de fotografiat. Reusise cumva sa reuneasca la un loc cele mai marii vicii ale ei: setea de cunoastere, nevoia de a consuma propriile ganduri si frici, puterea de a opri si imortaliza timpul. Era stapana pe ea, pe gandurile ei si mai ales pe miscarile pe care le facea..."

Dormea si respira usor. Era atat de calma si de linistita incat oricine o cunostea isi putea da seama usor de un lucru; avea acea expresie a fetei pe care o avea numai cand era cu el, avea expresia celei mai fericite persoane de pe pamant. Treptat in camera mica incepu sa patrunda, odata cu ivirea zorilor, si primele raze de lumina. Pareau sa nu o deranjeze. Din cand in cand se mai auzeau zgomote de la masinile care treceau pe afara, dar nici aceste zgomote nu o deranjau.

---
(to be continued)

bizar

(... ce incepe se si termina. BIZAR! Nu stiu ce legatura are cu starea mea de acum dar simteam nevoia sa va zic: TOTUL PARE BIZAR! Cred ca stiti sau va puteti imagina reactia de la final a persoanelor care asista la caderea ultimei piese dintr-un joc de domino. Extaz, bucurie dar si un fel de dezamagire, ce a fost frumos s-a terminat. Atata munca pentru totusi poate prea putina bucurie. Care este realitatea? In nici un caz REALITATEA TV! Acum inteleg de ce am rezistat 3 ani fara televizor... ["Dimineata, iar ....sunt la serviciu, incerc sa raman treaz...nici nu am apucat sa imi beau cafeaua pe ziua de azi. Este de munca! Ma bucur! E ciudat cum in vremurile astea de criza sa ajungem sa ne bucuram ca avem ce sa muncim. De fapt nu am nici un chef, pe cine incerc eu sa mint...."] Intodeauna ma gandesc ce impact ar putea avea deciziile mele si reactiile mele pentru lumea din jurul meu, dar mai ales pentru mine. Jocul inca nu a inceput, si eu totusi indraznesc sa ma intreb.... oare vor cadea toate piesele? Lumea intra sau iese, tipa sau vorbeste incet, este treaza sau doarme, respira sau aude, vede sau simte, mereu intr-o continua miscare.... STOP! NU VA MAI SUPORT! ["Ma ridic dupa scaun si incerc sa pornesc o discutie cu colegii mei, se pare ca nu e cea mai buna zi... a reusit altcineva sa imi fure berea, ce bere ??? Nu ai vazut ca cine il face pe sef sa rada primeste o bere... CEA MAI STUPIDA RECLAMA. Ma retrag la birou, respir adanc, mai sunt doar trei ore."] Nu mai suport nimic! Realitatea se deformeaza cu cat te uiti mai mult la ea. Pai ...si cam unde ai vrea sa ma uit? In ....sus! Imbraca formele pe care noi insine le dorim, practic ne manipulam singuri. Imi vine in cap un vers "Realitatea se deformeaza, simti ca iti plesneste capul / Ai grija cate grame bagi ... ca te duci dracu..." Chiar? Nimic... Cati au oare indrazneala de a o lua de la capat, a construi un nou joc si cati se complac in a fi spectatori la jocurile altora? ["Tocmai ce am mancat, pfff ma simt super, acum as dormi vreo doua ore. Acum am impresia ca si glumele sunt mai reusite, sa fie oare ca am somacul plin? Incepe sa imi placa ceea ce fac si se pare ca incep sa o fac din ce in ce mai bine. In doua ore sunt acasa...RELAX TIME!"] Incep sa imi construiesc jocul, un joc nou. Un joc mult mai simplu. Imi adun incet piesele! Ce o sa iasa sau, ce nu o sa iasa? Ce o sa se intample la final? Daca o sa fie bucurie sau dezamagire cum o sa reactionez!?!...Actiunea a inceput astept reactiunea! ["Am plecat acasa... in sfarsit!"] .... )

----

epic fail!

( ...seara... muzica, singur... televizor,meci ... sondaje, meci .....sondaje....singur! Ma uit pe rezultatele exit-poll facute de Analytics-ul meu si vreau sa va multumesc voua celor 2-4 care urmariti zi de zi blogul meu. De fapt nu stiu de ce il mai urmariti!?! Ce prost sunt... va multumesc la toti fie ca ma cititi fie ca nu ma cititi... Mi-se invart ideile in cap ...ma gandesc la voi, la fel de mult cum ma gandesc la mine ... nu stiu cum as putea sa va rasplatesc altfel decat sa fac postari din ce in ce mai interesante pentru voi, dar momentan nu pot. EPIC FAIL ! Da stiu, in curand nici voi nu o sa ma mai puteti urmari...nu o sa aveti ce. Adevarat! Ma gandesc ca as manca o shaorma sau cu m**tzii masii s-o mai scrie... cu mult usturoi, as bea o bere! Ce legatura o avea cu faptul ca nu am mai postat de mult ....nu stiu! Cum as putea sa ma simt, si ce as putea sa gandesc.... cand vad ca nimanui nu ii mai pasa nici macar de el dar sa nu mai discutam de altii... Sa ma f*ut pe ei de bani ... as da orice suma pentru o discutie sincera, pentru o imbratisare, pentru un sarut! Un semn BUZZZZ! "Miruna: nu te'ai sinucis,nu?"! Imi vine sa rad... Daca ii raspund, inseamna ca inca nu m-am sinucis! Pfff ! Sa ii raspund, sa nu ii raspund! Tinand cont ca a ramas singura persoana care inca mai crede in mine...si careia ii place sa demonstreze asta....ii raspund : "Jull: inca nu!" Iti multumesc Miruna... tie si celor 4 ... oricare ar fi ei! Speranta inca exista! I'll be back soon!)

Lux Aeterna
Asculta mai multe audio Muzica
---

cum te fura somnul...

(... cand te astepti mai putin atunci se intampla! Exact! Este si cazul personajului nostru, care desi stia ca in Romania este greu sa fii cinstit, a aflat pe propria spinare cum a ajuns sa "fie furat" chiar si de propriul somn! Povestea incepe intr-o zi oarecare din viata lui. Nimic important nu parea sa se intample, dar niciodata nu poti sa zici "niciodata". Era seara, obosit dupa o zi de munca istovitoare a decis sa iasa in oras sa se destinda un pic. Se gandea ca poate o bere rece l-ar putea ajuta sa treaca peste necazurile acumulate si ca ar putea ajuta sa se distreze si el un pic. De ce nu! Si-a chemat cu el unul din prieteni si au plecat. Habar nu avea ce il asteapta! In club , berile tot mai reci si mai bune veneau una dupa alta, iar domnisoarele pareau mai atragatoare ca niciodata...se anunta o seara perfecta. Dar nu a fost asa! Muzica la maxim , amestecul de alcool si agitatie faceau ca orele sa treaca diferit; mai greu pentru unii, mai repede pentru altii dar toata lumea parea fericita si nu parea sa ii dea importanta. Distractie! Distractie! si iar Disttactie! Se scurg orele din ceasi si se facu 5 jumate dimineata. Prietenul lui il anunta ca pleaca acasa si il intreba daca nu cumva vrea sa mearga impreuna cu taxiul, stateau in acelasi cartier dar trupurile infierbantate ale domnisoarelor si muzica il faceau cumva sa nu retina nimic din intrebarea pusa de prietenul lui iar prima reactie a fost sa dea din cap in sens negativ. Era hotarat sa mai stea! Desi ramasese singur parea sa nu il deranjeze foarte tare. Se trezi afara, nu prea isi mai amintea cum ajunsese acolo , dar era hotarat sa se indrepte spre casa.Se simtea extenuat! In drum spre metrou se gandi ca ar fi mai bine sa mance ceva inainte si se opri exact in McDonalds la Unirii. Comanda ceva si se aseaza la masa....mancarea parea sa aibe alt gust. Isi duse usor mana la cap si inchise ochii pentru o secunda. Se trezi speriat! Se pare ca il furase somnul. Doua ore si jumatate! Dar pe langa orele din viata lui se pare ca "somnul" ii furase si telefonul si cei 200 de ron aflati in buzunar. Ce pot spune este doar ca "somnul" a fost de treaba si i-a lasat un bon si cheile de la apartament. Prinde "somnul" scoate-i ochii! .... )

*Orice asemanare cu personaje sau intamplari reale este pur si simplu intamplatoare!
Desi stiu ca imi iau bataie ...tot o public!

---

ecuatiile vietii

Ecuatia 1:

Daca:

Omul = mancat + dormit + munca + distractie
Magar = mancat + dormit

Atunci:

Omul = magar + munca + distractie

Deci:

Omul - distractie = magar + munca

De unde rezulta: Omul care nu stie sa se distreze = Magar cu loc de munca

-----------------------------------------

Ecuatia 2:

Daca:

Barbat = mancat + dormit + castig bani
Magar = mancat + dormit

Atunci:

Barbat = Magar + castig bani

Deci:

Barbat - castig bani = Magar

De unde rezulta: Barbatul care nu castiga bani este un Magar

-----------------------------------------

Ecuatia 3:

Daca:

Femeia = mancat + dormit + cheltuiala
Magarul = mancat + dormit

Atunci:

Femeia = Magar + cheltuiala

Deci:

Femeia - cheltuiala = Magar

De unde rezulta: Femeia care nu cheltuie e ca un Magar

-----------------------------------------

Daca includem ecuatia 2 in ecuatia 3 :

(Postulat1) Barbatul care nu castiga bani = Femeia care nu cheltuie

Deci:

Barbatul castiga bani pentru a nu lasa Femeia sa devina Magar
Femeia cheltuie pentru a nu lasa Barbatul sa devina Magar

Avem:

(Postulat2) Barbat + Femeie = Magar + castig bani + Magar + cheltuiala

Din postulatele 1 si 2 putem trage concluzia:

Barbatul + Femeia = 2 Magari care traiesc fericiti impreuna!

---

prea devreme sa fie prea tarziu...

(*picture provide by google.com)

(...cand omul, aparent nu face nimic ...el face totusi ceva... se gandeste! Probabil ca si mine, acolo undeva ... si voi stati si va ganditi, cum sa reusiti sa treceti peste tot ce se intampla in jurul vostru, atat viata sociala cat si viata particulara devin treptat niste ruine , cum sa scapati oare de tot ce nu va iese, sa scapati de oamenii care va zambesc in fatza si va vorbesc pe la spate, sa scapati de situatiile penibile in care zi de zi ne afundam.... cum sa faceti sa va concentrati mai bine pe ceea ce va doriti, cum sa fiti mai aproape de oamenii care au nevoie de voi, cum sa reusiti sa va stapaniti propriile temeri... si de ce nu ... cum sa faceti bani si sa duceti o viata mai buna! Cand cauti raspunsuri la astfel de intrebari ai impresia ca niciodata nu ai sa le gasesti, ca acestea sunt intrebari la care nimeni nu ti poate da un raspuns, si chiar asa este! Nu vine nimeni sa iti dea raspunsul la intrebarile tale, atata timp cat tu nu iti doresti sa gasesti acest raspuns! Am ramas "placut impresionat" sa aflu ca la intrebarile mele de zi cu zi aveam mereu raspunsul cu mine, iar raspunsul este simplu: mintea mea. Exact! Poate va intrebati ... Cum adica? Se zice ca omul vede cu mintea nu cu ochii, cand mintea este goala si nu are vreo tinta sigura, ochii nu fac altceva decat sa se uite in gol si nu vada nimic. Poate o sa razi dar mintea unui om este exact ca o parasuta, functioneaza numai cand este deschisa. Ce inseamna asta? Poate este o comparatie proasta , dar este lafel ca si atunci cand conduci o masina pe timp de ploaie, cu cat mergi mai repede ... cu atat iti este mai afectata vizibilitatea. Cand ne grabim sa gasim o solutie la problemele de zi cu zi, riscam sa ne afectam aceasta "vizibilitate a mintii". Intr-o lume in care se promoveaza intentionat haosul, o lume in care nimic nu mai este organizat, si noi ca indivizi independenti de societate, tindem sa facem acelasi lucru cu vietile noastre. Stim cu totii ca mintea omului nu cunoaste alte frontiere decat cele pe care le stabilim noi insine iar daca nu reusim sa ne ducem mintea dincolo de barierele impuse de societate, nu o sa ramanem decat cu tot mai multe intrebari de genul "Cum sa ...?". Adu-ti aminte doar una din situatiile cand ti-ai dorit cu insistenta un lucru, si ti-ai propus sa obtii acel lucru ... mai devreme sau mai tarziu l-ai avut! Cum a fost posibil acest lucru? Puterea dorintei a declansat automant puterea mintii! Aceasta teorie este explicata in filmul de care cred ca toata lumea a auzit "The Secret", si daca nu ai auzit de el.... zic sa il cauti ca altfel nu o sa iti dai seama de ce spun. Desi la inceput mi s-a parut o aberatie cu iz hollywood-ian, sa zicem ca unele experiente, placute sau mai putin placute au reusit sa imi deschida ochii si sa ma faca sa ma gandesc daca nu cumva acest film, prezinta un fenomen real, prezent in vietile noastre... iar aceasta putere a mintii este reala si nu se regaseste numai in paginile vreunei carti SF uitate pe raftu vreunui magazin. Nu vreau sa discutam de film , vreau sa discutam despre "mintea noastra" , iar ca o paranteza, pentru cine nu are timp sau nu ii place sa se uite la filme ii propun sa citeasca "Alchimistul" de Paul Coelho. Ideea este aceeasi! Nu promovez nici filmul , nici cartea ... promovez ideea unei minti libere...capabile de lucruri extraordinare. Pentru ca o minte stralucita discuta idei , o minte mediocra discuta evenimente... iar o minte redusa discuta despre oameni. Doresc ca si tu, cel ce momentan poate ai mintea plina de intrebari gen "Cum sa...? , sa reusesti sa iti dai seama ca puterea dorintei ... activeaza puterea mintii... iar puterea mintii te ajuta sa scapi de intrebari si sa duci o viata linistita! In speranta ca dupa ce o vei gasi, vei folosi aceasta putere a mintii in scopuri nobile atat pentru tine cat si pentru cei din jurul tau, iti urez "o viata lunga si prospera"! ....)

---

addicted to ...

( ... ce este mai grav sa fii dependent de o substanta sau sa fii dependent de o persoana - dependent de dragoste? In viata de zi cu zi nu facem altceva decat sa inlocuim o dependenta cu alta. Inlocuim alcoolul cu tigarile, dulciurile cu shoppingul, relatiile amoroase cu privitul compulsiv la televizor. Ce ne face sa devenim dependenti? Buna intrebare. Nu substanta in sine... desi asa poate parea la o prima vedere, ci mai degraba o neliniste interioara mai profunda decit orice dependenta. Ajungem sa inlocuim o rana psihica cu... o gaura in stomac, ficat, pancreas. O fi bine o fi rau? Pare simplu in cazul dependentei de substante ..dar ce te faci cand esti dependent de dragoste? Pentru o persoana dependenta de dragoste, ratiunea intregii existente se reduce la a gasi iubirea adevarata. Fireste, dragostea implica si gelozie si posesivitate insa pentru dependentul de dragoste; partea frumoasa a oricarei relatii se spulbera intr-un nor de deziluzie, complexe si frustrari.... si totul incepe de cand este mic; intregul proces incepe cum spuneam la o varsta foarte frageda, inca din copilarie, cand poate disciplina stricta, lipsa de comunicare in familie, inclinatia catre introversiune reuseste sa produca sechele uneori ireversibile. Din pacate tot ce reuseste adultul de mai tarziu sa retina din copilaria lui amara sunt o serie de preconceptii de nezdruncinat de genul 'Nevoile mele nu conteaza', 'Daca ma apropii de oricine, o sa sufar' sau 'Nu merit sa primesc dragoste'. Tendinta celor ce se hranesc cu iubire este aceea de a refuza sa constientizeze sau trateze rational aceste temeri si de a-si inchipui ca ele vor disparea de la sine, se agate pentru suport emotional si protectie de persoanele care tin la ei. Mai mult chiar, ajung incapabili sa-si mai rezolve propriile probleme, preferand sa le arunce pe umerii celor ce ii compatimesc. Nu de putine ori ajung sa conceapa viata ca pe un sir neintrerupt de sperante desarte si frici constante. Primele doua cuvinte cel mai des intalnite in descrierea felului in care dependentii se simt cand iubesc sunt .... obsesie si deziluzie. Dragostea in mintea lor nu face altceva decat sa ii inhibe, sa ii manipuleze si le rapeste orice intimitate, e ca un parazit. Cum ar putea arata partenerul perfect? Nimeni altcineva decat aceea persoana care le acorda atentie exclusiva si permanenta! Dependenta de dragoste se rezuma la un singur aspect fundamental: dorinta de a gasi si regasi intreaga lume intr-un singur partener. Nimeni si nimic nu il poate egala. Simtind ca procesul de maturizare si implinire spirituala le este ingradit cu brutalitate, dependentii de dragoste cauta sa se regaseasca in partenerul de viata si orice defect major avut li se va corija treptat... o data ce vor fi iubiti de o persoana 'mai buna' decat ei. Teama de schimbare si esec ii conduce sa isi inabuse partenerii si sa doreasca chiar ca relatia lor sa stagneze. Schimbarea este echivalenta cu pieirea.... Resentimentele si dezamagirea ca sunt condamnati la singuratate conduc la solutii extreme de mult ori. Trist sau nu, desi asta este adevarul care ne inconjoara pe toti! Dependenta de dragoste este adesea putin luata in serios si denigrata in raport cu alte feluri de dependenta. Poate si pentru ca suna diferit si un pic exagerat. In realitate, este extrem de dureroasa si periculoasa pentru ambii parteneri intr-o relatie. Dependenta de o persoana este cea mai grea si niciodata nu o sa te poti vindeca pe deplin. Dependenta de dragoste creeaza inevitabil cu timpul si dependenta de substante! ....)

waldeck - addicted
Asculta mai multe audio Muzica
---

naive...

(...e dimineata! Iar? Ma simt de parca am dormit doar 5 minute. incerc sa ma trezesc... ma duc la baie, la naiba...arat de parca am dormit cu capul pe geam... incerc sa imi revin, un dush cu apa mai rece poate face minuni cateodata. Ma dor toate oasele ... dar caut repede prin dulap niste haine, le pun pe mine si plec spre munca... imi bag castile in urechi imi aleg o melodie si ii dau play. Afara e cam frigut...dar ma rup de decorul trist de toamna si raman doar cu muzica, nimic altceva nu ma intereseaza. Ajung la metrou si nu pot sa fac altceva decat sa ma strecor printre usile care tocmai se inchid si sa ma asez repede pe un scaun. You lucky bastard! Totusi, dupa privirile oamenilor se pare ca dusul ala nu a ajutat la nimic...de parca m-ar interesa ce cred ei, am castile in urechi si aceeasi melodie pe repeat. Nici nu ma asez bine in scaun ca am ajuns...shit! Or fi "emancipat" astia metrourile cat timp am dormit? Dam! Ce-tie si cu tehnologia asta... Ajung la birou, este exact cum l-am lasat ieri. Ma agat de o eugenie si un 3 in 1...ma apuc de treaba. Zic sa fac si eu o mica pauza ...ma uit la ceas 10:27, ma mai uit odata... 13:30, la care un amic imi pune mana pe umar si ma intreaba ce fac... ii zic ca bine si ma intreaba daca nu merg acasa...fuck! E deja 15:00? Se pare ca da! Ma ridic, imi bag castile in urechi, aleg aceeasi melodie si plec... Ma indrept spre casa... Acelasi metrou, aceeasi oameni, aceeasi indiferenta din partea mea si...I don't give a fuck! Ajung acasa, ma duc pe balcon, ma uit pe cer...parca nu imi vine sa imi scot castile dar le scot, dau drumul la calculator...si pun aceeasi melodie. Aud usa, a venit colegul de la munca, e ora 18! N-am facut nimic, si nici nu o sa fac...ne apucam sa vorbim una alta... treptat o sticla de cola dispare, dau drumul la TV si observ ca sunt stirile, stirile de la ora 23 ce credeati ... numai aberatii... dau pe primul canal de muzica din lista... si brusc timpul se opreste... nu imi vine sa cred... ma uit ca prostul la tv si nu imi vine sa cred...ACEEASI MELODIE! Zambesc usor si ma intind in pat.... inchid ochii si ii deschid brusc ...e dimineata! Iar? Ma simt de parca am dormit doar 5 minute.....)

---

"a visa" vs. "a lucra"

(...a visa nu este suficient pentru a putea realiza ceva. A visa inseamna a face primul pas spre ceea ce iti doresti sa faci. Dupa ce te-ai asigurat ca ai suficiente vise incat sa iti starneasca pofta creatie, tot ce iti ramane este sa te apuci de lucru. Desi poate parea grea, trecerea de la vise la realitate-concret, te asigur ca atata timp cat iti dai un real interes or sa apara si rezultatele. Bucuria de a face ceea ce iti doresti si ceea ce iti place nu se compara cu nici o bucurie provocata de nimic. Fiecare bucurie are gustul ei! Iar aceasta bucurie are gustul succesului! Daca nu stii cum sa incepi, un sfat ar fi sa incepi cu a te interesa de ceea ce fac cei din jurul tau, fa un mic research. O sa vezi ca ideea "aia stralucita" pe care o aveai este deja pusa in practica insa nu poate la nivelul in care si-ar dorii oamenii sau la nivelul in care ti-ai dorii tu... si inevitabil iti doresti sa intervii.. Foloseste-ti imaginatia, las-o sa lucreze pentru tine. O sa iti dai seama ca "si in noroi se poate gasi aur". Munca depusa o sa iti aduca si rezultate. Trebuie sa te avertizez ca, o sa dureze pana apar rezultatele si ca, o sa conteze foarte mult, in tot ceea ce faci si starea de spirit si daruirea cu care faci acel lucru, dar indiferent cat de "ratutit" te simti... sa nu abandonezi! Transformati sentimentele si starile prin care treci in lucruri creative! Daca totusi, simti ca nu iti gasesti linistea iti dau un sfat: aduna langa tine cei mai buni si de incredere oameni si cu ajutorul lor sigur vei gasii o solutie. Nimic nu este imposibil! Ce poti face numai tu stii, dar nu o tine numai pentru tine. Lasa oamenii din jurul tau sa se bucure de ceea poti face, de ceea ce poti creea ! ... )

---

Dragos Gardescu - Change

(... heioo oameni buni si nebuni! Nu stiu cum de reusesc dar iar am dormit doar 3 ore aseara. Nu ca ma vait dar acum ma cam resimt un pic... si intamplator aseara, in ne-somnul meu, am dat peste noul videoclip al artistului Dragos Gardescu. Un videoclip facut impreuna cu George Hora si Kamelia. Piesa se cheama "Change" si mie personal imi place... cat de cat... mai mult refrenul. Un fel de imi place, dar nu imi place. Nu ma omor dupa genul asta de muzica, comericala, dar macar piesa are un mesaj. O piesa care dezbate un pic viata "de vedeta" din RO si cum ajung siliconatele si terminatii vedete peste noapte. Bravo lui ca are curajul sa "se ia in gura cu ei". Ce pot sa zic, mie imi placea mai mult "acel Puya", ca despre el este vorba in caz ca nu v-ati dat seama, care nu facea muzica comericiala, dar asta e ...vremurile se schimba, oamenii se schimba... O sa las postarea mai scurta, ca abia vad tastatura de somn, iar pe voi va las sa urmariti videoclipul. FITI BUNI SI FITI NEBUNI! ... )

---

Iar pentru cine nu stie azi 30.09.2009 ora 19.00 este un vernisaj la Muzeul Kalinderu str. Vasile Sion nr 2-4 (zona sala Palatului, intrare din str. Stirbei Voda). Vernisajul cuprinde o privire contemporana asupra starii patrimoniului bucurestean, un semnal de alarma privitor la obligatoria lui protectie exprimat de vocea contemporanilor. Autorul, Ferrante Ferranti, care a strabatut intreaga lume ca sa imortalizeze pe pelicula capodopere de patrimoniu, a descoperit si a redat in pozele sale Romania sub toate aspectele sale, o Romanie de dupa 1989 si a coordonat impreuna cu artisti romani acest proiect.

autori:
Ferrante Ferranti
Adrian Bulboaca
Cosmin Gogu
Camil Iamandescu
Serban Mestecaneanu
Sergiu Mihailescu
Lucian Muntean
Dan Piersinaru

Expozitia este organizata de Institutul Francez Bucuresti in parteneriat cu Ambasada Frantei si Ministerul Culturii si este deschisa in perioada 30.09 - 1.11.2009.

In speranta ca am reusit si azi sa ma fac util va urez o zi linistita si nu uitati:
FITI BUNI SI FITI NEBUNI ! ...)

---

FRINGE

(... heioo oameni buni si nebuni! O alta zi, o alta aventura. Cum va ziceam in postarea de ieri, am reusit sa descopar un serial destul de reusit pentru fanii genului Sci-Fi. Dupa ce mi-am rupt ochii de-a lungul timpului cu Prison Break, Heroes, The 4400 a venit randul serialului FRINGE sa imi capteze atentia. Filmul este al patrulea serial tv creat de J.J.Abrams si de asemenea a patra colaborare cu Roberto Orci si Alex Kurtzman. Este produs de Warner Bros si prezinta viata cercetatorului stiintific Walter Bishop, a fiul sau Peter si a agentului FBI Olivia. Drama cu elemente Sci-Fi, filmul urmareste in primul episod intamplarile ciudate ce au avut loc intr-un avion ce a aterizat pe aeroportul Boston’s Logan, insa cele intamplate la bordul avionului 627 sunt doar inceputul acestei povesti. Actiunea filmului este centrata in jurul agentei FBI Olivia Dunham, care incearca sa rezolve o serie de fenomene paranormale inexplicabile. Cine a vazut X-Files stie cam despre ce vorbesc, insa aici se pune mai mult accent pe experimente posibile realizate de oameni in laboratoare. Eu sunt incantat de acest serial, este facut in asa fel incat sa te tina conectat la actiunea filmului imbinanad suspansul cu actiunea si misterul cu umorul cateodata ironic al personajelor... Acum va las, se pare ca ma striga Olivia, are nevoie de ajutorul meu, cica e un alien in gradina... i must see...and.... nu uitati FITI BUNI SI FITI NEBUNI !)

---

PAROV STELAR

(... heioo oameni buni si nebuni! Am revenit, mai proaspat si mai in forma ca niciodata. Suna ca dintr-o reclama la napolitane dupa vremea lu' nea Ceausu', dar ce conteaza! In sfarsit dupa ce am dus un mic razboi psihologic cu mine, un razboi de aproximativ 2 minute... am decis ca sa nu mai fac postari "pesimiste", "triste" si "nefericite". Cine are nevoie sa fie trist? Eu in nici un caz si cred ca nici tu! Nu sunt deja prea multi oameni trisit, de ce sa fim si noi... si cum ziceam intr-o postare anterioara ca, noi nu avem probleme doar momente proaste am decis sa trec preste momentele proaste si sa incerc sa aduc ceva interesant in prim-plan! Un lucru interesant ar fi ca, din intamplare cu ajutorul unei prietene, hai Paula...nu fi timida...am reusit sa descopar: PAROV STELAR! Cine este Parov Stelar? Parov Stelar aka Marcus Füreder, este un artist ce reuseste sa te faca sa te indragostesti de muzica lui imediat ce asculti o melodie. Albumul "Shine", pe care am reusit sa il achizitionez si eu... a reusit sa surprinda, iar ca rezultat albumul sau s-a vandut extrem de bine peste tot in lume...asa zice lumea, iar eu ascultandu-l am inteles de ce. Artistul va sustine patru concerte luna aceasta in Romania, potrivit paginii de MySpace a DJ-iului. Seria de spectacole , are ca principal scop promovarea noului album "COCO" iar primul din spactacole a debutat la Bucuresti, in Kristal Club, pe data de 25 septembrie. A urmat apoi doua concerte la Cluj Napoca, in Polus Center pe 26 septembrie si in restaurantul Chios pe 27 septembrie. Iar azi 29 septembrie, daca nu ati apucat sa il vedeti inca, Parov Stelar va canta in Clubul The Note din Timisoara... Mie personal imi place foarte mult muzica lui, desi nu sunt un mare critic de muzica, mai degraba un fidel consumator de muzica buna, pot spune ca in muzica lui se gaseste o combinatie foarte reusita de trip-hop cu jazz, sau cum i-ar putea spune unii un fel de electro-jazz. Am atasat mai jos o melodie a artistului... sper sa va faca placere. Eu v-am pupat , ma bag sa urmaresc inca un episod din noul serial pe care il urmaresc si despre care o sa va zic mai multe maine. FITI BUNI SI FITI NEBUNI! ... )

Parov Stelar - Matilda
Asculta mai multe audio Diverse

----

festivalul berii - Guano Apes ...

(... seara mare pentru fanii rock. Guano Apes a ajuns in sfarsit si in Romania. Tuborg Green Fest si-a deschis portile pe 4 septembrie, prima zi fiind dedicata ritmurilor electro: Sensor, Suie Paparude, The Crystal Method, Chicane. Ieri 5 septembrie show-urile formatiilor AB4, Zdob si Zdub, The Herbaliser si Guano Apes au reusit sa arunce capitala in aer. Si cum nu puteam sa lipsesc, am fost si eu sa iau pulsul situatiei. O multime de tineri, care mai de care entuziasmati....multa bere si multa muzica (doar teoretic). Concertul Guano Apes a fost superb, rar mai auzi pe careva sa dea asa de bine live dar am fost putin dezamagit ca multa lume nici nu stia cine canta....unii credeau ca au venit la Stefan Banica. Dar nah, nu e pentru toata lumea. Guano Apes este una dintre cele mai apreciate trupe rock din Europa. Înfiinţată în 1994, trupa este deţinătoarea a două Discuri de Aur şi a unui Disc de Platină... iar asta s-a vazut in show-ul facut aseara. Veste buna este ca trupa s-a reunit si anul urmator vor sa scoata un nou album. Legat de organizarea evenimentului, mai avem un pic pana sa ajungem si noi sa ne aliniem la niste standarde...ce mi s-a parut culmea a fost ca, desi ii zice "festivalul berii" , la un moment dat nu mai gaseai decat suc... dar nah , bun si bronzul. Legat de concert, trupa a parut sa se simta bine in compania noastra si a promis sa revina; poate cine stie, o sa fim si noi inclusi in lista cu tarile de promovare a noului album. A fost o seara magica, ma bucur ca am reusit sa ajung! ...)

info: http://ro.wikipedia.org/wiki/Guano_Apes

---

Suedia ... (part1)

(...asa cum v-am promis intr-o postare anterioara, era timpul sa revin cu niste poze din calatoria mea din Suedia. Pozele sunt facut in orasul Stockholm.Va las sa urmariti prima parte de poze, si pentru detalii stiti unde ma gasiti...)

info: http://ro.wikipedia.org/wiki/Stockholm
---

totul se va termina ...

(... lumea se schimba si noi simtim asta pe pielea noastra. Nimic nu mai este cum a fost, suntem din ce in ce mai agitati mai nervosi, mai grabiti parca spre a-ne gasi sfarsitul. Crime, violuri, inselaciune, coruptie, exploatare, distrugere iar noi parem atat de senini incat parca nimic nu se intampla. Lumea este muta si oarba! Am auzit odata la metrou un copil care isi intreba mama: " - Mama, de ce lumea este trista , de ce nu zambest nimeni?" si a urmat tacere ... Lumea devine din ce in ce mai trista! Asta e adevarul! Distrugerea mediului in care traim, incapacitatea de a lua decizii care sa ne schimbe cumva soarta... asta ne face sa devenim tristi, si totul provine din instincul primar de supravietuire. Ca sa poti sa te dezvolti mental iti trebuie un minim de confort iar atata timp cat nimeni nu ti-l ofera, nici macar tu ca persoana...atunci este al dracului de greu sa supravietuiesti fara sa incalci reguli. Prostia pe care a facut-o lumea si anume aceea de a promova "un sfarsit" al acestei lumi, a dezvoltat o mentalitate idioata prin care omul devine impasibil la tot ce se intampla in jurul lui. Oricum totul se va termina! Totul se va distruge! Ce nu stie omul este ca acel sfarsit mult asteptat de unii ... va veni, dar nu din vina vreunei "forte nebanuite" ci doar din gresala pe care continua sa o faca. E ca si cum in fiecare zi faci un pas mai aproape de moarte, de propria ta moarte! Inca nu se poate sa faca diferenta intre distrugere si auto-distrugere; este un pic ironic si frustrant! Poluarea apelor, distrugerea padurilor si a vegetatiei, omorarea animalelor, razboaie totul tine de "acest sfarsit" care din cate vedem, pare sa vina mai repede decat credem. Ca sa il citez pe Albert Einstein, "Eu nu ma gandesc la viitor, oricum vine destul de repede!" si are dreptate....dar ce ne rezerva viitorul in conditiile in care noi nu facem nimic pentru el? Trebuie sa vedem dincolo de acest miraj, de aceasta spalare de creier care se intampla in ziua de azi. Suntem ademeniti cu tot felul de lucruri, de promisiuni... care nu sunt facute decat sa ne tina ocupati, sa ne prosteasca mai rau cu fiecare zi ce trece in timp ce lumea din jurul nostru si mediul in care traim se distruge. Suntem prostiti ca in lume exista teroare si ca trebuie sa stam in garda, sa fim precauti si sa ne aparam de fiecare data; suntem prostiti si traim intr-o continua amenintare. De ce nu face nimeni nimic? Pentru ca ei si-au atins scopul. Au reusit deja sa ne prosteasca! In fiecare zi nu avem parte decat de distrugerea culturii si a traditiei popoarelor, distrugerea valorilor morale si spirituale ale oamenilor, iar asta pare sa fie doar inceputul. Razboaie peste razboaie, familii care nu isi mai vad copii trimisi la razboi niciodata, mii de decese; oameni care ajung sa se omoare pentru o paine, mame care ajung sa isi omoare copii nou nascuti, batrani care au muncit o viata intreaga sunt jefuiti si omorati ca niste animale si totul in paralel cu distrugerea naturii; lacuri secate , paduri care sunt taiate, natura exploatata la maxim...dar oare pana cand? Au ramas putini oameni carora le pasa de lumea in care traiesc. Nimeni nu ii apreciaza cat sunt in viata, iar pe urma nu fac altceva decat sa le faca statui, in loc sa le duca munca mai departe! Viitorul unui om, ca si al unei lumii, se construieste, nu se vizeaza! Oare incotro ne va duce acest prezent? ... )

---
(in memoria regelui pop Michael Jackson)

sper sa ma credeti...

(... de ce oare atunci cand te crezi invins sau simti ca nu mai dispui de resurse suficiente ca sa poti trece peste vreo situatie indiferent de natura ei... incepi inevitabil "sa speri" sau in unele cazuri "sa crezi" ca poate lucrurile se vor rezolva de la sine odata cu trecerea timpului? Oare cum ar fi mai bine "sa credem" sau "sa speram"? Enigma sau nu! Aici apare cea mai mare gresala. Tocmai din confuzia pe care omul o face intre "a crede" si "a spera" cateodata lucrurile se inrautatesc. De ce? Din punctul meu de vedere exista o mare diferenta intre "a crede" si "a spera". Desi pentru unii nu este sesizabila aceasta diferenta, totusi ma roade o curiozitate. Cum e mai bine? Sa "cred" sau sa "sper"? Sau mai bine zis in ce situatie "sa cred" si in ce situatie "sa sper"? Pentru ca nu intodeauna avem parte numai momente de bucurie, nu intodeauna lucrurile au merg asa cum ar trebui, iar in loc de liniste, in jurul nostru s-a creat mai mult haos, nu ne ramane decat sa ne refugiem intre "a crede" si "a spera" tocmai din dorinta de a avea "ceva" care sa ne confere o oarecare stare de liniste. Am trecut prin multe, am facut multe si am vazut multe... iar acum nu imi ramane decat sa realizez ca, "a spera" este mai usor... tine doar de propria persoana si de cat de echilibrata este balanta optimism/pesimism in mintea fiecaruia, insa cand vine vorba de "a crede" lucrurile sunt un pic mai complicate decat par. Speranta se leaga direct de perceptia de a refuza realitatea, de a o nega; speranta este ceva omenesc ... e intruchiparea dorintelor unei persoane , a ceea ce persoana respectiva isi doreste... in timp ce credinta se leaga direct de divinitate; se refera strict la faptul ca... vei avea parte de un lucru abia atunci cand vei crede in el. Multa lume se refugiaza in "a crede", in momentul in care stiu si sunt aproape convinsi ca nimic nu se mai poate schimba, mintea lor incepe sa asimileze "a crede" cu divinitatea. Ei cred ca acolo undeva cineva este dispus intodeauna sa le asculte problemele si sa le rezolve. Fie ca este vorba de Dumnezeu, Buddha, Iahve sau cine stie ce alte entitati, lumea a sperat intodeauna la un miracol. De ce? Nu e treaba mea asta, iar legat de "doza de religiozitate" din inima fiecaruia, nu gasesc de cuviinta sa comentez! E un domeniu care ma depaseste! Intodeauna problemele pe care le intampini si la care nu reusesti sa gasesti rezolvarea or sa te impinga spre una din cele doua situatii, dar am dedus ca aceasta alegere o facem in functie de gravitatea lor, de maturitatea de care dam dovada si de doza de optimism din fiecare... problemele care par rezolvabile te imping la "a spera" iar problemele care par imposibile te imping la "a crede". Cum fericirea perfecta nu exista pe acest pamant; ne ramane insa iluzia, credinta si speranta. Aceste daruri primite la nastere compun pentru noi, aici pe pamant...ceea ce noi numim fericire! Tine doar de alegerea fiecaruia! ...)

Eu sper ca veti citi aceasta postare si sper ca maine totusi va fi o zi mai buna pentru noi toti!

---

o bucata din viata lui ....

(... desi pornisem acest blog ca pe un blog de fotografie, imi cer scuze celor care l-au urmarit in speranta de a gasi fotografii interesante. totul s-a sfarsit prin a-mi gasi "vocatia", desi unii ar putea rade... nu ma deranejeaza, si anume aceea de a ma auto-educa, adunand invataturi din lumea intreaga, experiente de viata si sfaturi utile si de a le pune cap la cap asa fel incat atunci cand te simti mai rau, sa iti ofere alinare, atunci cand te simti mai singur sa te insoteasca sau atunci cand esti fericit sa se bucure alaturi de tine. Desi acum blogul s-a transformat in cu totul altceva decat imi doream initial, nu s-a rupt total din sufletul meu dorinta de a vedea lumea prin obiectivul aparatului si chiar daca nu pot sa o mai vad, prin obiectivul meu, am intalnit un prieten pe care am avut si placerea sa il cunosc personal care imparte aceelasi vis ca multi alti artisit si anume fotografia... Pentru ca fotografia este un secret despre un secret, am atasat cateva fotografii ale artistului Cosmin Podariu in speranta de a va face curiosi. Secretul va las sa il aflati singuri accesand http://cosminpodariu.blogspot.com/...)

----

totul se repeta...

(... griji, nevoi, dorinte, pasiuni, durere, bucurie, dragoste, mila, ura si multe alte sentimente; toate intr-un singur corp, intr-o singura minte si intr-un singur om, capabil aproape de fiecare data sa le manevreze exact asa cum isi doreste sau cateodata, exact asa cum isi doresc cei din jurul lui. Dar ce te faci cand nu poti detine controlul? Cand iti dai seama defapt ca nu poti detine controlul? Totul vine exact cand te astepti mai putin, si cum se zice ca "un rau nu vine niciodata singur"...te trezesti parca scufundat intr-un amalgam de sentimente si de situatii, care mai de care mai confuze. Nu ai timp sa stai sa le analizezi pe fiecare in parte iar panica se instaureaza treptat , paranoia apare in timp si ulterior totul se transforma in agonie. Iluzia ca esti stapan pe situatie te distruge intr-un final, pentru ca mintea ta, depasita de situatie, genereaza iluzia ca pe un analgezic, aparut din diferenta dintre dorinta si realitate. Ce ne dorim cu adevarat, este greu de sesizat iar atunci cand ne dorim ceva, tindem sa credem ca felul in care actionam ne va duce mai aproape de telul nostru dar nu intodeauna este asa. Unde este problema? Hai sa ne gandim! Ti-se pare o risipa de timp? "De ce sa stau si sa gandesc cand pot sa ma apuc de treaba si vad eu ce iese pe parcurs", total gresit! A studia si a nu gandi este o risipa, iar a gandi si a nu studia este periculos. De cate ori te-ai gandit ca tot ce ti-se intampla, se intampla cu un motiv! De cate ori te-ai gandit ca tot ce ti-se intampla nu este decat, reactiunea unor actiuni anterioare pe care le-ai facut fara sa te gandesti la consecinte? De cate ori te-ai gandit ca singurul vinovat pentru ce se intampla esti chiar tu? Nu te critic, pentru ca sunt in aceeasi situatie ca si tine, iar ce ne ramane de facut momentan pare o enigma fara raspuns. Una din solutii si poate cea mai buna este sa te auto-studiezi. Ce presupune asta? Simplu! Mergand pe principiul ca in viata totul se repeta, iar omul acumuleaza chestii noi pana la o anumita varsta, o sa vezi ca de fiecare data or sa apara probleme pe care le-ai mai avut candva. Desi pot imbraca alte forme, in principiu sunt aceleasi probleme, probleme la care candva ai gasit o solutie. Trebuie sa evitam sa facem aceeasi gresala! Mergand pe principiul auto-studierii, mintea se seteaza sa nu raspunda imediat in fata oricarui pericol, indiferent de natura lui, ci mai degraba sa incerce sa il asimileze si sa il analizeze ca pe o situatie care a mai fost si la care s-a gasit raspunsul. La inceput este greu, tindem sa ne lasam prada impulsului, tindem sa indepartam problema negand ca ea nu exista, dar cu cat trece timpul mintea incepe sa construiasca iluzia. Poate este greu, dar nu te lasa invins! Incearca sa nu te lasi prada instinctului, incerca sa iti asimilezi si sa iti studiezi fiecare stare, fiecare traire si fiecare sentiment si o sa reusesti sa treci peste orice situatie oricat de neplacuta ar fi. Doar prin simplul fapt ca ai sesizat si ai acceptat ca ai o problema, ai inceput sa te auto- descoperi. Trebuie sa iti dai un pic interesul. Vrei sa cunosti lucrurile? Priveste-le de aproape! Vrei sa iti placa? Privestele de departe! ... )

---

cu un pas in urma...

(.. o alta dimineata in care nu stiu unde imi este capul, alcool peste masura, miros de fum de tigara in haine si multa neliniste, agitatie, nu mai suport! Nu am reusit sa dorm decat vreo doua ore... ma simt ca dracu, iar sticla de cola de langa mine pare sa nu ma prea ajute cu nimic. A mai trecut o seara in care am simtit iar ca nu reusesc sa imi gasesc ... nici macar nu stiu cum sa ii mai zic....linistea? locul? pacea? Poate mai bine ar fi sa ii zic ... INSPIRATIA! Da, asa o sa ii zic! Imi vine sa ma dau cu capul de pereti, de nervi...dar nu o fac, inca mai sper. Speranta nu a abandonat niciodata pe nimeni, doar ca noi suntem suficient de prosti incat o abandonam pe ea... dar de data asta o sa fie putin diferit, vreau sa o tin langa mine... ea o sa fie noua mea calauza. Parca o si aud urland undeva in capul meu ... heiii, asculta-ma... cand iti vine sa plangi, adu-ti aminte de clipele in care zambeai; si poate are dreptate ... au fost foarte multe clipe in care am fost fericit, in care am zambit si m-am bucurat de tot ceea ce era frumos, au fost clipe si momente care m-au ajutat sa ma remotivez ,am simtit atunci ca lumea imi apartine iar eu apartin lumii... dar acum sunt cu un pas in urma. Simt ca ceva imi lipseste; inauntrul meu ceva se zbate, se zvarcoleste si imi provoaca durere, dar durerea pe care o simt nu este altceva decat agonia unei clipe, unei clipe care a fost si nu mai este. Tot timpul am fost intr-o continua alergare, tot timpul nelinistit si curios parca sa aflu mai devreme decat trebuie ... ce rol am eu in lumea asta. Ma simt obosit de atata alergatura; la ce mi-a folosit sa alerg? Iti zic eu , nu mi-a folosit la nimic, iar poate data viitoare... ar fi mai bine sa "plec la timp". Nimic nu mai este cum a fost si imi este foarte greu sa accept asta. Probabil ca fericirea nu se afla in fericire, ci in drumul catre ea; dar acum neputinta ma ajunge din urma, ca o nemiloasa sentinta pe care singur mi-am dat-o, nimic nu ma mai sensibilizeaza si nimic nu ma mai face, nici macar sa imi ridic privirea din pamant...sunt cu un pas in urma celorlalti...)

---
(picture made by Alex Galmeanu / Violenta domestica)

e realitatea sau visez?

(.. nu am chef de nimic, nu am chef sa fac nimic si nici nu ma stresez foarte tare. Sunt prea plictisit! Vreau doar sa stau si sa visez. A visa, asta-i fericirea; a astepta, asta-i viata! Totul se deruleaza foarte repede in jurul meu; locuri, persoane si idei vin si pleaca ca si cand niciodata nu ar fi existat. Ma gandesc ca visele oamenilor sunt ca niste aripi cu care acestia calatoresc spe cer, sper locurile la care acestia viseaza sau catre persoanele care le lipsesc foarte mult. Imi place sa cad in visare, a visa inseamna a crea; sa incepi sa construiesti totul dintr-un vis inseamna sa provoci realitatea. Cand eram mic adesea obisnuiam sa visez, sa visez cum va fi ziua de maine, sa visez la cum va fi cand voi fi mare, sa ma visez bogat... sa visez la orice, imaginatia mea era lumea in care calatoream atunci cand visam, si imi era de ajuns; imi placea sa ma pierd in negura gandurilor si a viselor, sa ma rup de toti si de toate si sa imi creez propria lume.... Asta vreau sa fac si acum! Daca nu am visa, nu am putea intelege lumea din jurul nostru...)

---

Un alt final (part2)

In acel moment el nu mai putu sa suporte, ceva din interiorul lui ii spunea ca el este intr-un fel vinovat de tot ceea ce se intampla in viata lor. Se gandea ca nu poate sa inteleaga pe deplin ce inseamna "NOI" pentru el, iar acest lucru nu ii dadea liniste. Se ridica dupa scaun, lua ultima tigara din pachetul de pe masa si parca pentru o clipa se gandi sa se duca sprea ea sa o ia in brate sa o linisteasca cum o facea de fiecare data, zicandu-i ca "totul va fi bine", dar nu facu asta. Ceva parca il retinea. Se aseza iar pe scaun, mainile ii tremurau, isi aprinse cu greu tigara si isi cobora privirea in pamant. Nu stia ce se intampla cu el, cu viata lui si isi dorea ca timpul sa se opreasca, sa ii ofere libertatea de a se gandi, libertatea de a repara aceasta situatie. Dimineata statea sa vina, zorii unei noi zile incepura sa se iveasca.Erau inconjurati de o liniste apasatoare, iar din cand in cand in camera in care odata veselia si voia buna le indrumau fiecare pas, acum nu se mai auzeau decat suspinele ei, de la plansul inecacios. Plangea si se uita la el, in mintea ei i-se parea ca este cel mai crud om din lume, nu putea sa inteleaga de ce s-a ajuns in situatia asta.

Ea: - Nu stiu ce vrei de la mine. Am incercat sa iti ofer tot ce aveam mai bun, am incercat sa impart cu tine toate momentele mele, fie ca au fost fericite, fie ca au fost triste, am vrut sa simti ca sunt alaturi de tine mereu, in fiecare secunda. De ce te comporti asa, nu cred ca merit asta din partea ta la cat de mult am incercat sa te ajut, iar tu imi reprosezi ca am facut-o "pentru mine"?

El: - ...

Ea: - Esti o persoana minunata, o persoana cu care imi place sa imi pertrec timpul, cand te-am gasit am crezut ca o sa fim cea mai potrivita pereche de pe pamant, am crezut in planurile noastre de viitor, am crezut in fiecare clipa in care imi ziceai ca ma iubesti si mai ales am crezut in dragostea pe care mi-o oferi si acum imi ceri sa ne despartim? Nu stiu cine este mai vinovat, eu ca am crezut in tine sau tu ca nu poti sa te accepti asa cum esti...

Vorbele ei se izbeau de capul lui si fiecare cuvant il facea sa tresara cate un pic. Nu se putea concentra deloc. Simtea ca ar avea o rana deschisa si cineva incerca sa ii toarne sare peste. Se gandea cat adevar se regaseste in tot ceea ce spune ea, dar in acelasi timp ca poate nu mai are rost sa continue. Aflase ceva ce nu ii dadea pace si care il chinuia, se simtea tradat dar nu avea curajul sa ii zica. Nu mai putea sa reziste, nu stia ce sa zica ce sa faca. Isi puse capul in palme si simti cum neputinta il roade, cu nelinistea din sufletul lui se zvarcoleste si nu ii da pace. Era dispus sa faca un sacrificiu si sa opreasca acest calvar. Se ridica usor isi fixa privirea catre ea, si iesi pe usa. Se gandi pentru o clipa ca poate era mai bine sa ramana, simti cum cu fiecare pas facut ii venea si mai tare sa se intoarca, vroia sa se duca la ea si sa ii spuna cat de mult o iubeste, cat de mult o respecta si sa isi ceara iertare pentru tot ce se intampla. In capul lui era un total razboi psihologic. Mergea pe strada nestiind incotro se indreapta...

El (constiinta) : - ... esti un fraier, ai alergat atat prin viata ca sa cauti o persoana minunata cu care sa imi impart bucuriile si tristetile si acum cand am gasit-o te comporti ca si cum nu ti-ar pasa. Gandeste-te cat de mult iti doreai sa ai si tu pe cineva care sa tina la tine, sa te iubesca neconditionat. Cauta in adancul tau si observa cate momente minunate ati pertrecut impreuna, cum de s-a putut intampla atunci si acum nu se mai poate? Cum de s-a putut sa ai inima plina de bucurie, de speranta si de iubire si acum nu se mai poate ... de ce? Nu poti avea un "maine" mai bun daca te gandesti la "ieri" ... Fiecare persoana greseste, si tu ai gresit si o sa mai gresesti, gandeste-te bine daca se merita....

In timp ce el ratacea pe strazi in speranta de a se regasi si de a-si gasi linistea, de a putea alege intre "ieri" si "maine" ... ea statea singura intre cei patru pereti gri ai garsonierei incercand sa se calmeze, nu mai avea nimic in cap, isi dorea doar sa se odihneasca un pic. Fusese o noapte grea ce nu o dorea la nimeni. Se aseza pe pat, inchise ochii si incerca sa adoarma, dar imaginea lui ii revenea in minte din cand in cand si o facea sa se incrunteze, era nelinistita....

(to be continued)

pareri pur personale ...

Vama Veche - Vama Veche
Asculta mai multe audio Muzica

(... Dupa ce am calatorit acum doua saptamani in Suedia [revin in alta postare cu detalii si cu poze], am decis ca finalul concediului sa mi-l petrec in Romania si anume in Vama Veche....toate bune si frumoase pana aici. Si cum luni s-a facut marti, iar marti s-a facut miercuri...dupa o betie crunta si o mica bataie, am decis ca in sfarsit joi sa plec catre mare impreuna cu un prieten. Cum bugetul nu ma ajuta foarte mult cca. 280 de ron am decis sa ma sui in tren si sa ma opresc in Vama, indiferent.
*INFO : pretul biletului a fost 35.6 la plecare cu un tren accelerat pana in Constanta + 2.5 ron spaga la nas pana in Mangalia + 2.5 ron maxi-taxi pana in Vama.Pretul de intoarcere a fost 5.5 trenul din Mangalia, tren rapid + 2.5 maxi din Vama pana in Mangalia

Si cum efortul isi arata roadele abia dupa ce o persoana refuza sa se opreasca, vineri dimineata eram cu rucsacul in spinare in Vama Veche. Nici nu am apucat sa ma dau bine jos din maxi ca tot felul de oameni care de care "mai prietenosi" se inbulzeau sa iti ofere cazare. Am gasit o "tanti" foarte draguta la care prietenul meu mai statuse si anul trecut si am mers tot pe mana ei.
*INFO: foarte aproape de mare si cu doar 25 de ron pe noapte/camera iar pentru cei interesati 10 ron pe noapte la cort/persoana am decis sa raman doua nopti si trei zile.

Cum secretul fericirii nu este sa faci ceea ce iti place, ci sa-ti placa ceea ce trebuie sa faci, am decis sa traiesc la maxim si sa ma bucur de fiecare secunda. Dupa ce ne-am cazat am luat-o la pas prin statiune sa vedem ce s-a mai schimbat , ce mai este nou si ce a mai disparut. In sfarsit LIBERTATE mi-am zis in mintea mea! Nu am facut in aceste zile nimic altceva decat sa stau la plaja, sa beau bere...am fost relaxat, am facut baie in mare si m-am intalnit cu o multime de prieteni. Am mers descult pe plaja, am cules scoici si m-am bronzat. Foarte aproape, defap chiar pe plaja, este terasa HEROES, preturi bune iar muzica a fost geniala. Noaptea in Stuff, dans pe plaja, muzica extraordinara si multa bautura, iar daca te simti singur acolo este locul unde iti poti intalnii perechea. Ce pot sa zic, a fost un sfarsit de saptamana pe care cred ca nu o sa-l uit foarte repede, dar cum libertatea inseamna sa fim responsabili pentru noi insine... totul a fost cu masura. Am avut o prima impresie proasta cand am mers pe plaja, in ceea ce reprezinta curatenia despre mentalitatea de roman care nu respecta nimic, nici macar propria lui sanatate, ce pot sa va zic plaja era plina de cutii de bere, pachete de tigari si resturi de mancare, nu la modul foarte grav... dar erau.
Mi-a placut in schimb foarte mult atmosfera, fiecare era in lume lui, era si traia tot ce si-a inchipuit ca este un an de zile la biroul ala nenorocit la care se aseaza in fiecare dimineatza, visand cu ochii pe geam la zilele de concediu, am vazut oameni pentru care complexele sunt ceva de domeniul trecutului, am citit bucuria in ochii lor. Lumea are nevoie sa se simta libera, are nevoie sa fie creativa si sa se gandeasca mai mult la viitorul ei decat la "problemele cotidiene". Esti liber sa alegi ce vrei, dar daca ai putini bani si imaginatie multa, consider ca Vama Veche este locul in care orice vis poate deveni realitate. Nu exista fericire fara libertate, nici libertate fara curaj! EXPERIMENTEAZA! ...)

---

este simplu !

wisky lullaby by brad paisly

(... niciodata nu m-am priceput sa imi arat sau sentimentele fatza de persoanele la care tin. Poate ca mereu am cautat sa ma inspir de la cei din jurul meu, crezand ca "asa se face". Dar mi-am dat seama ca odata cu trecerea timpului si "prin pierderea mea" in ideile altora am ajuns sa tin in mine sentimente pe care nu le doresc si pe care nu le pot indeparta. Ai putea zice ca nu sunt inca suficient de matur! Cine stie? Dar prin ce se deosebeste un om matur de un om imatur, doar prin simplul fapt ca omul matur poate "rezista" la cat mai multe probleme? Atunci nu vreau sa fiu matur, nu vreau sa am probleme! Traind, razand si mergand pe principiul ca: "...ce nu stii , nu te afecteaza", de-a lungul timpului din dorinta de a afla cum trebuie sa imi exprim mai bine sentimentele sau din prea multa grija pentru cei la care tineam, am ajuns sa fac lucruri de care nu sunt mandru si sa aflu lucruri pe care nu le doream, lucruri care initial erau menite sa ma ajute, au ajuns sa macine, sa imi slabeasca atentia fatza de ce se intampla in jurul meu si ulterior sa ma "omoare". Prea tarziu! Poate ca ii pasa, sa poate ca doar o doare in cot, lumea din jurul tau nu o sa inceteze niciodata de a da acelasi raspuns la o problema care ii depaseste : "Asa a fost sa fie!", "Nu poti sa te impotrivesti destinului!" dar poate ca destinul nu este legat de noroc; este mai degraba legat de alegere. Nu este un lucru pe care trebuie sa il astepti, este mai degraba un lucru care trebuie realizat. Fiecare om are destinul sau; singura regula este sa-l accepte si sa-l urmeze oriunde l-ar duce. Poate ca este mana destinului in tot ceea ce am facut in ultimul timp sau in ceea ce am facut mereu, dar greselile pe care le-am facut in ultima vreme au fost cele care m-au facut sa realizez un lucru: problemele sunt doar in capul meu, iar ceea ce consider eu ca acum este o problema, este doar moment mai prost! Nu mai vreau sa imi transform momentele proaste in probleme! Fara probleme, nu gresim... iar daca nu gresim nu platim! ESTE SIMPLU! )

---

calatoresc in jurul meu !