(... in sfarsit duminica! Nu stiu de ce dar am impresia ca ziua de duminica vine cel mai greu. O fi din cauza unei preceptii denaturate asupra cuvantului "duminica" sau doar din cauza ca nu reusesc sa imi fac numaratoarea cum trebuie? Adica toate zilele sunt la fel de apropiate sau la fel de indepartate exact ca si duminica, si atunci ma intreb... de ce mi-se pare ca duminica vine mai greu si pleaca mai repede? Cred ca raspunsul se incadreaza intr-una din situatiile in care ai asteptari mari de la cineva, si atunci cand nu se intampla ceea ce iti doresti...te demoralizezi mai repede.... dar eu ma astept ca "duminica" sa fie o zi speciala! Sa fie una din zilele in care prefer sa nu fac nimic desi am atat de mult de lucru, una din zilele in care as prefera sa raman doar eu cu mine si sa nu facem nimic...Una peste alta, afara mai si ploua! Aiurea! Stii ca se zice ca "cine se scoala de dimineata departe ajunge", ei bine... as putea completa ca cei mai norocosi dintre noi, nu doar ca pot ajunge departe dar mai si pot prinde un rasarit pe cinste.... Da da da! Schimbam zicala! In dimineata asta am stat pe balcon (din intamplare cei drept) , am mancat ceva... am baut un ceai si am prins un superb rasarit. Desi poza poate nu pare atat de sugestiva... dar va asigur ca e ceva ce se merita sa te trezesti la ora 5 dimineata. Cand iti dai seama ca "chestia la care te uiti ca prostu de 10 minute cu gura cascata" se intampla in fiecare zi, numai ca esti prea neinteresat sa ii acorzi atentie... iti dai seama ca in viata mai conteaza si altceva decat sa dormi. Undeva in interiorul tau se zbate sentimentul de uimire cu sentimentul de indignare! Si cum orice minune tine doar 3 zile, rasaritul meu s-a transformat intr-o ploaie de toata frumusetea. Vroiam sa o ard cu un final lacrimogen...dar ma opresc....imi e prea sila sa mai scriu... )
---
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu